Practica tăierii ciocului în fermele de ouă

Debecare

Practica tăierii ciocului în fermele de ouă. Situația din Austria și Germania. Situația din România

Tăierea ciocului este o procedură care se efectuează la toate puicuțele crescute pentru ouă, din primele zile de viață. Vârful ciocului, bogat în terminații nervoase, e tăiat cu o lamă fierbinte sau cu un laser pentru a evita ca ulterior găinile să se rănească sau chiar să se omoare între ele, din cauza stresului și a condițiilor improprii în care sunt crescute.

Scurtarea ciocului este o practică tipică a fermelor intensive; în loc să se creeze condiții potrivite speciei (cuibare adecvate, stinghii pentru cățărat, spațiu pentru scurmat și băi de praf etc.), animalele sunt mutilate pentru a se „adapta” la condițiile precare în care sunt exploatate. Dacă nu ar fi atât de rele și de stresante spațiile din ferme, atunci problemele de comportament, ciugulirea penelor și canibalismul nu ar apărea.

Puișorilor de găină li se taie ciocul fie cu un fascicul de lumină infraroșie (singura metodă permisă în Olanda și Marea Britanie) fie cu o lamă ascuțită. Foto: Igualdad Animal

Tăierea ciocului este permisă, inclusiv în România

ANSVSA, în „Ghidul crescătorului privind protecția și bunăstarea găinilor ouătoare, în fermă și în timpul transportului”  prevede debecarea parțială pentru păsările mai tinere de 10 zile, în vederea prevenirii căderii penajului sau a canibalismului.

Găini cu ciocurile tăiate, care au fost salvate din ferme intensive de ouă. În sanctuarul unde sunt ținute acum, li se dă hrană moale, pasată, fiindcă nu își pot folosi ciocurile să ciugulească hrana corespunzător. Sursă foto: Alexandra Vancea

Demersul organizației Albert Schweitzer de a elimina practica tăierii ciocului

Organizația Albert Schweitzer, din Germania, și-a luat în 2010 angajamentul să elimine practica tăierii ciocului. În acea perioadă, organizația a analizat reușita demersurilor în Austria pentru aceeași cauză. Ceea ce a fost deosebit de important acolo: un management mai bun a reușit să reducă ciugulirea penelor și canibalismul în rândul păsărilor. O vizită în Austria a dus la un schimb de informații cu responsabilii de acolo și au fost sintetizate cele mai importante descoperiri în această lucrare (în limba germană).

Lucrarea, ce a fost trimisă mai multor factori de decizie, a adus o contribuție semnificativă la reducerea problemei și aducerea soluțiilor posibile. Până la sfârșitul anului 2016, practica scurtării ciocului a fost eliminată și în Germania.

Pașii următori

Industria ouălor a reacționat la presiune și va lăsa ciocurile păsărilor intacte, însă este puțin probabil să îmbunătățească condițiile de exploatare. Dacă acest lucru rămâne așa, eliminarea practicii de scurtare a ciocului va fi, în cele din urmă, un pas înapoi în bunăstarea animalelor fiindcă găinile ar continua să sufere de tulburări legate de comportament. Pentru a preveni rănirea sau uciderea găinilor, cotețele sunt lăsate în întuneric, ceea ce este împotriva bunăstării animalelor. Pentru a rezolva problema de bază a tulburărilor de comportament, condițiile de creștere și de hrănire trebuie îmbunătățite, iar organizația a solicitat acest lucru prin lansarea unei petiții.

Există condiții ideale de creștere?

Nu am putea vorbi despre găini ouătoare „fericite” nici dacă ciocul ar fi lăsat întotdeauna intact, deoarece exploatarea lor prezintă numeroase alte probleme precum: supraaglomerarea găinilor; uciderea, după numai aproximativ un an de depunere de ouă; uciderea puilor masculi; faptul că, prin selecție artificială, găinile exploatate pentru ouăle lor depun chiar și peste 300 de ouă pe an, lucru care duce la numeroase probleme de sănătate (pierderea calciului, osteoporoză, prolaps etc.). Totuși, eliminarea scurtării ciocului pusă în aplicare în mod corespunzător, va atenua multe boli grave din industria ouălor.

Cum rămâne cu găinile ouătoare din ferme ecologice?

Scurtarea ciocului nu este o măsură care se impune în fermele ecologice, dar nici nu este interzisă în fermele Uniunii Europene. E important de menționat faptul că, întrucât condițiile sunt adesea complet inadecvate și este deosebit de dificil să se îndeplinească cerințele ridicate de nutrienți ale găinilor, acestea arată adesea deosebit de rău după un an de ouat (pot fi lipsite în mare parte de penaj).

Recomandăm consumatorilor să încerce alternative la consumul de ouă și la alte produse de origine animală. Un mijloc ușor de a face acest lucru e prin proiectul Start 22+, o adaptare a celebrului proiect global Challenge22, ce presupune îndrumarea gratuită, în limba română, spre o alimentație bazată pe plante, de către o echipă de mentori și dieteticieni. Înscrierea se face aici.

Surse:
https://albert-schweitzer-stiftung.de/kampagnen/schnabelkuerzen-beenden
Legislație: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0865&from=EN
http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-_toate/ghid_bunastare_animala/Ghidul-Crescatorului-protectia-si-bunastarea-gainilor-ouatoare.pdf
Despre debecare și prevenirea canibalismului la găini: http://www.agrowebcee.net/fileadmin/subnetwork/awsee/fawro/DOCS/Pasari/pasari3.pdf

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *